COMUNITATEA DE ADVOCACY
Joi, Martie 28, 2013, Cluj
AUDIERE PUBLICĂ:
Regionalizarea României – între pericole şi oportunităţi?
| Pericolele / problemele majore specifice României, nesoluționate încă și care ar putea fi rezolvate printr-un proces de regionalizare. |
Misiunea declarată a procesului de regionalizare este aceea de a spori legitimitatea autorităţilor publice în proiectarea şi îndeplinirea unor obiective strategice la nivel regional, în plan economic, social, cultural, cu efect asupra modernizării societăţii româneşti. Scopul constituirii regiunilor şi al descentralizării vizează diminuarea dezechilibrelor regionale existente și corelarea politicilor sectoriale guvernamentale la nivelul regiunilor.
In plan politic, un risc major il constituie alegerea viitorilor presedinti ai regiunilor, alegere ce va naste o lupta politica intre viitorii guvernatori / voievozi ai regiunii, care ar fi de preferat pentru Romania sa fie o alegere de specialisti in administratie publica, guvernare moderna si dezvoltare locala, responsabili si reprezentativi si nu o lupta intre actualii baroni locali ai judetelor.
In plan economic, o problema majora a procesului de regionalizare o constrituie descentralizarea unor atribuţii fără finanţare corespunzatoare. Transferul de resurse şi competenţe de la nivel central la cel regional trebuie însoţit de transferul de resurse financiare. Viitorul sistem fiscal al regiunii trebuie să fie unul deschis, pentru a nu risca o alunecare spre autarhie. Concret, o parte din taxele şi impozitele colectate la nivelul regiunii vor fi utilizate în graniţele acesteia, iar o parte vor ajunge la bugetul central. Lipsa unui proces de redistribuire a avuţiei naţionale pentru a acoperi nevoile unor zone mai sărace va impiedica necesitatea ca acestea să recupereze din diferenţele si dezechilibrele existente.
In acelasi context, dar in sens invers, exista riscul polarizarii resurselor si pericolul concentrării resurselor în viitoarele capitale ale regiunii. O diminuare a dezechilibrelor existente presupune concentrarea unor sume mai mari catre proiecte de dezvoltare ale zonelor mai sarace, realitate nu foarte usor de acceptat de catre mai marii regiunii.
In plan administrativ, un pericol il constituie gradul de control al statului asupra politicilor viitoarelor regiuni. Astfel Statul Roman trebuie să mentină un rol de control, evaluare şi monitorizare a diversele politici regionale pentru a putea fi integrate in politicile naţionale.
Totodata, daca scopul regionalizarii este flexibilizarea şi apropierea de cetăţean a administraţiei, atunci trebuie să existe un optim între numărul angajaţilor din sectorul bugetar şi calitatea serviciilor oferite de noile structuri regionale, reducandu-se astfel si birocratia.
Din punct de vedere social, discutiile pornite in jurul reorganizarii teritorial-administrative a atras si noile conflicte cu etnicii maghiari din asa-zisul Tinut Secuiesc, in contextul clamarii tot mai accentuate a dorintei acestora de autonomie, exprimata public prin arborarea steagului specific pe obiectivele publice din Romania.
In planul transparentei decizionale, pericolul il constituie lipsa unei dezbateri publice reale si transparente a proiectului in Parlamentul Romaniei versus asumarea unei raspunderi a Guvernului in fata Parlamentului, si deci impunerea unei decizii politice. In acelasi context este nevoie de un proces de comunicare publică eficienta a avantajelor si dezavantajelor regionalizarii, pentru a inlatura teama populatiei generata de lipsa de cunoastere a acestui proces.
| Oportunitățile majore specifice României, care ar putea fi valorificate prin procesul de regionalizare. |
,,Agenda Teritorială a Uniunii Europene 2020 – Spre o Europă inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii, compusă din regiuni diverse” (ATUE 2020), adoptată în 19 mai 2011, reafirmă drept obiectiv comun al UE coeziunea teritorială.
Una dintre oportunitatile Romaniei in contextul noii alocari financiare europene din pachetul legislativ referitor la Politica de Coeziune pentru perioada 2014-2020, constă intr-o relativ mai bună absorbție a fondurilor europene, dar si un imbold în ceea ce privește prevenirea și reducerea decalajelor inter- și intra-regional.
Dacă nu va începe odată cu exerciţiul financiar european 2014-2020, regionalizarea nu va accelera, ci va încetini absorbţia fondurilor europene.
Oportunitătile pe care le oferă regionalizarea se concretizează într-o absorbţie mai facilă a fondurilor europene, însotită de posibilitatea proiectării unor planuri de dezvoltare la nivel major, concomitent cu o reducere a clientelismului politic, a coruptiei si eficientizarea unui aparat de stat greoi, supradimensionat, bugetofag.
Delegarea unor competente decizionale nivelelor locale reduce centralismul exagerat si introduce un echilibru mai mare între diferitele institutii ale statului. Regionalizarea este o cale de a face guvernarea mai receptivă şi mai eficientă.
Regionalizarea e necesară pentru a asigura capacităţi de dezvoltare României. Un stat functional implică o reală descentralizare: unităti administrative mai mari, cu resurse mai multe, capabile de intiative serioase.
Guvernanta multi-nivel in context european se plaseaza in stransă legătură cu procesele de regionalizare si descentralizare. Aplicarea celor 5 principii ale bunei guvernante (transparenta, responsabilitatea, participarea, eficienta si subsidiaritatea) reprezinta garantia democratiei, consacrand necesitatea parteneriatului la procesul decizional intre actorii locali/regionali si autoritatile centrale la derularea programelor de dezvoltare.
Un proces optim de regionalizare, fundamentat pe principiile bunei guvernante, va favoriza:
(a) creşterea eficienţei administraţiei în dezvoltarea unor politici pentru dezvoltarea la nivel regional şi local (primordial, prin redistribuirea responsabilităţilor şi funcţiilor administrative între guvernarea centrală şi regională, respectiv prin raţionalitatea gestionarii si alocarii resurselor la nivelul actorilor locali/regionali);
(b) stimularea unei societăţi civile informate, organizate si active în sensul implicarii acesteia în sfera publică, respectiv pentru a se asigura că descentralizarea nu se produce strict în beneficiul unor „elite locale”;
(c) oferă oportunităţi acelor sectoare marginalizate la nivel central însă esenţiale pe plan local şi o mai mare transparenţă şi responsabilitate, ducând la o mai eficientă alocare a fondurilor;
(d) modernizarea reală a administraţiei publice din România prin impunerea principiilor de: Transparenţă, Răspundere individuală şi valorizarea competenţei, Responsabilitate şi încredere reciprocă, Eficienţă şi eficacitate, Sustenabilitatea deciziilor.
Capacitatea de definire a nevoilor, capacitatea de a formula politici publice şi de a le implementa va contribui la succesul dezvoltării unei regiuni. De modul în care structurile regionale de conducere vor utiliza resursele, vor stabili strategii, obiective, planuri de acţiune care să utilizeze optim resursele specifice ale fiecărei regiuni, va depinde reusita regionalizarii.
| Avantajele competitive care îndreptățesc judetul Bacău în a primi, prin delegare, cel puțin una din competențele cuprinse în Memorandumul adoptat de Guvern privind regionalizarea și care să conducă la o guvernare regională performantă. |
Programul de Guvernare 2013-2016 oferă, în capitolul „Dezvoltare şi administrație”, obiectivele referitoare la competenţele ce urmează a fi exercitate de viitoarele regiuni. Poate fi Bacăul capitala viitoarei regiuni Nord-Est? Poate si trebuie sa fie!
Bacăul poate contribui la dezvoltarea economică a regiunii, avand deja un centru de afaceri consolidat optim pentru mediul de afaceri regional - Centrul de Afaceri şi Expoziţii „Mircea Cancicov” Bacău situat în partea de Vest a Municipiului Bacău, pe Calea Dr. Alexandru Safran nr. 145, strada care continua DN 11, ce leagă Municipiul Bacău de Oneşti - http://caebacau.ro ;
Bacăul este capabil sa asigure gestionarea fondurilor europene la nivel regional, gradul de absorbtie al fondurilor europene a evoluat foarte rapid in ultimii ani, asa incat, in prima jumatate a anului 2012, judetul Bacau se afla in fruntea judetelor Regiunii Nord-Est. Bacaul are, pe lângă experiența administrativă prin proiectele realizate la Primăria Bacău și fondurile europene atrase până acum, și recunoașterea internațională de care se bucură la nivel european Primarul Municipiului Bacau – Romeo Stavarache - raportor din partea Comitetului Regiunilor (CoR) pentru Fondul de Coeziune 2014 – 2020 și vicepreședinte al CoR;
Bacăul este pregatit pentru gestionarea şi modernizarea infrastructurii de interes regional cu privire la transportul rutier, feroviar, aerian, avand avantajul de fi cel mai important nod rutier si feroviar din regiunea Nord-Est: prin construirea liniei ferate de mare viteza Nadlac – Arad – Timisoara – Deva – Sibiu – Brasov – Bacau , care va traversa practic centrul Romaniei de la Vest la Est pe un aliniament nou, in continuarea proiectului european al unei linii ferate de mare viteza Paris – München – Budapesta, si a liniei ferate de mare viteza Bucuresti – Ploiesti – Focsani - Bacau – Suceava (Iasi), in paralel cu o autostrada, pe un aliniament nou Bacau – Onesti – Tg. Secuiesc – Brasov va permite racordarea centrului Moldovei la centrul Romaniei si la coridorul european IV TEN. Totodata, Bacaul detine un aeroport internațional - Aeroportul International "George Enescu" Bacau, destinat atat traficului civil de calatori si marfa cat si celui militar - http://www.bacauairport.ro ;
Bacăul este apt pentru gestionarea infrastructurii de sănătate şi asistență medicală la nivel regional – avand in patrimoniu Spitalul Judetean de Urgenta Bacau - http://www.sjubc.ro/ , cu medicină de înaltă performanță, spital de nivel zonal, deservind si judetul Neamt, Spitalul Municipal Bacău, primul spital public la standarde europene construit în România după Revoluție, precum si spitale pe specialitati medicale: pediatrie, pneumofiziologie, etc.;
Bacăul poate asigura promovarea obiectivelor de turism de interes regional, el insusi detinand importante resurse ce constau in peisaje naturale, monumente istorice, muzee, case memoriale, localitati pitoresti si renumite statiuni balneare si climaterice, asigurand promovarea acestor resurse prin proiectul “Dezvoltarea și consolidarea turismului în Municipiul Bacău prin promovarea oportunităților locale”, implementat și cofinanțat prin Programul Operațional Regional;
Bacăul are capacitate in amenajarea teritoriului la nivel de regiune, avand deja acumulata experienta administrativa in elaborarea si aplicarea Planului de Amenajare a Teritoriului Judeţean Bacău şi a Strategiei de Dezvoltare a Judeţului Bacău, la nivelul Consiliului Judetean Bacau - http://www.csjbacau.ro/p_plan-amenajare.html ;
Bacăul poate asigura dezvoltarea învățământului preuniversitar tehnic şi profesional la nivel regional, precum şi a învățământului superior, avand unitati de invatamant universitare acreditate la nivel national, precum Universitatea „Vasile Alecsandri” si Universitatea ,,George Bacovia” din Bacău, promotoare a programelor internationale: ERASMUS, Scoala internatională de vară;
Bacăul are expertiza elaborarii unor programe de interes regional pentru dezvoltarea agriculturii în vederea încurajării accesului produselor româneşti pe piețele interne si externe, inclusiv prin crearea de branduri regionale, avand experienta brandului “FABRICAT ÎN BACĂU”, creat de Primaria Municipiului Bacau si Camera de Comert Bacau, care a adus în prim plan producătorii şi creatorii autohtoni, punând accent pe recunoaşterea valorilor judetului Bacău şi prezentarea ofertei de produse şi servicii a întreprinzătorilor băcăuani;
Bacăul are responsabilitatea gestionarii programelor de protecție socială la nivel regional, avand in vedere contextul economic care plaseaza Modova ca una dintre cele mai sarace regiuni din Romania, campioana la numarul de solicitanti si beneficiari ai prestatiilor sociale, cca.40% din numarul populatiei. In acest sens, Judetul Bacau a fost un actor principal al Planului regional de acţiune pentru ocuparea forţei de muncă şi incluziune socială 2011 – 2013, al Regiunii nord-est http://www.fsenordest.ro/BIBLIOTECA/PRAO_2011.pdf ;
Bacăul asigura in prezent protecția mediului la nivel regional, intrucat Agenția Regionala de Protecția Mediului pentru Regiunea 1 – ARPM Nord - Est, are sediul la Bacău, fiind reorganizata ca Agenția Județeană pentru Protecția Mediului (AJPM). Bacaul are experienta elaborarii si implementarii “Planului Local de Actiune pentru Protectia Mediului” la nivel judetean, beneficiind de asistenta tehnica si financiara prin colaborari intre Ministerul Apelor si Protectiei Mediului si ministerele de resort din Olanda si Danemarca, precum si a Master-Planului Sistem de Management integrat al deşeurilor solide, finantat prin POS Mediu ;
Bacăul este pregatit pentru gestionarea situațiilor de urgență la nivel regional prin crearea unui sistem regional de intervenție, benefiicind in prezent de Centrul zonal de pregatire de Protectie Civila Bacau si de Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă „Maior Constantin Ene” al judeţului Bacău, care gestioneaza Planul de analiză și acoperire a riscurilor de pe teritoriul județului Bacău;
Bacăul este promotor al sportului de performanță – avand in curs de finalizare Sala Polivalenta a Sporturilor din Bacau, cu 6000 de locuri in tribune, care va putea fi extinsa pana la 8000 de locuri, ce permit organizarea unor competiții de anvergură internațională cum sunt cele de tenis, fotbal în sală, handbal, volei sau baschet ;
Bacăul este vioara intai a dezvoltarii culturale la nivel regional – avand un centru cultural de nivel european: Centrul de Cultură International „George Apostu” Bacau, ce asigură condiţii ideale de realizare, descoperire şi contemplare a artei contemporane, dar si Centrul Cultural „Rosetti-Tescanu-George Enescu” Tescani, Bacau, organizator al Taberei Internationale de la Tescani. Instituţii de cultură ale judeţului ce merita apreciate sunt: Teatrul dramatic "Bacovia", Muzeul de istorie, Muzeul de artă, Muzeul de ştiinte naturale, Biblioteca judeţeană, , Casa memorială George Bacovia, Filarmonica, Galeriile de artă.
Bacăul are o puternică experientă in gestionarea fondurilor europene, a initiat constituirea Asociatiei de Dezvoltare Intercomunitara Nord-Est, aprobata de Consiliul pentru Dezvoltare Regionala, a primit statutul de pol national de dezvoltare urbana, a semnat primul contract de finantare pe Programul Operational Regional, fiind initiatorul utilizarii banilor europeni pentru reabilitarea termica a blocurilor de locuit, acceptat de Uniunea Europeană prin POR, si un candidat redutabil in obtinerea statutului de capitală a Regiunii Nord-Est.
COMUNITATEA DE ADVOCACY
Cătălin Gaman Virginia-Smărăndiţa Brăescu Robert-Ionuţ Chiriac
