Auzim foarte des în jurul nostru formulări de genul: "nu-mi place să învăţ", "nu mai vreau să învăţ, îmi ajunge cât am învăţat", "de ce trebuie să învăţ acest lucru?”, „la ce-mi foloseşte să ştiu asta?" ...etc.
În fiecare zi învăţăm lucruri noi, dar nu suntem întotdeauna conştienţi de acest lucru. Important este ce anume învăţăm, dacă ştim ce să facem cu ceea ce am aflat sau descoperit, dacă ştim să orientăm cunoştinţele dobândite către un scop construtiv.
Fiecare persoană are felul ei de a selecta informaţiile, de a le decoda si de a se exprima. Jean Louis Lascoux[1], autorul modelului SIC[2] (Strategii şi Interacţiuni în Comunicare), subliniază rolul esenţial al regulilor de comunicare pentru a nu cădea în capcana PIC (Perturbări, Interpretari, Constrângeri). Această idee este susţinută şi de alţi psihologi şi sociologi. Psihosociologul Jacques Salomé[3] vorbeşte despre reguli de igienă relaţională şi pledează pentru introducerea comunicării ca materie de studiu în şcoală. În ciuda dorinţei de a comunica mai bine, oamenii sunt rezistenţi la schimbare, deoarece „orice demers de comunicare reală destabilizează, dezechilibrează anturajul, relaţia.”[4] Autor al metodei ESPERE – o pedagogie a comunicării[5], Jacques Salomé ne încurajează să ne descoperim nevoile relaţionale şi să învăţăm să comunicam, deoarece „noi oamenii suntem fundamental fiinţe ale relaţiei”.[6] Relaţiile fundamentale ne ajută să cunoaştem lumea şi să fim nişte parteneri mai buni pentru noi înşine şi cei din jurul nostru:
- relaţia cu noi înşine, cu corpul nostru ;
- relaţia cu părinţii noştri;
- relaţia de cuplu;
- relaţia profesională;
- relaţia cu mediul, cu planeta Terra,
- relaţia cu Divinitatea.
- relaţia cu părinţii noştri;
- relaţia de cuplu;
- relaţia profesională;
- relaţia cu mediul, cu planeta Terra,
- relaţia cu Divinitatea.
Violenţa apare ca urmare a nerespectării acestor nevoi relaţionale. Abilităţile de comunicare dobândite în familie şi în şcoală se dovedesc a fi insuficiente pentru a dezvolta relaţii armonioase cu cei din jur. Considerăm că şcoala este unul din locurile privilegiate unde se exercită solidarităţile, se dezvoltă autonomia şi simţul responsabilităţii, unde este posibil să învăţăm să trăim împreună într-un climat de înţelegere, de susţinere şi de respect reciproc. Din discuţiile avute cu elevii mei, am înţeles că şi ei doresc să înveţe cum să comunice mai eficient cu părinţii lor, cum să se facă mai bine înţeleşi de părinţi şi profesori şi chiar să înveţe cum şi-ar putea ajuta părinţii şi profesorii să comunice mai bine cu ei.
Intrebările pe care elevii şi le pun şi dorinţa lor de a avea relaţii armonioase cu părinţii şi profesorii sunt aspecte pozitive care confirmă :
- nevoia lor de înţelegere, de recunoaştere şi de acceptare reciprocă;
- dorinţa de a face ceva, de a fi coautori ai relaţiilor lor ;
- dorinţa de a ne responsabiliza şi deveni autonomi din punct de vedere emoţional şi afectiv.
- dorinţa de a face ceva, de a fi coautori ai relaţiilor lor ;
- dorinţa de a ne responsabiliza şi deveni autonomi din punct de vedere emoţional şi afectiv.
Pentru o mai profundă înţelegere a importanţei afectivităţii şi asertivităţii în comunicarea didactică, considerăm necesară o definire si o comparatie a relaţiilor pedagogice de conflict şi de reciprocitate.
Relaţia pedagogică de conflict:
- Are la bază un conflict de nevoi : nevoile elevului/vs/nevoile profesorului
- Refuzul sau absenţa implicării personale
- Sentiment de neputinţă
- Devalorizări
- Predominanţa sistemului întrebare – răspuns
- Plângeri
- Reproşuri
- Acuzaţii
- Culpabilizări
- Supărări
- Crititci
- Refuzul sau absenţa implicării personale
- Sentiment de neputinţă
- Devalorizări
- Predominanţa sistemului întrebare – răspuns
- Plângeri
- Reproşuri
- Acuzaţii
- Culpabilizări
- Supărări
- Crititci
Relaţia pedagogică de reciprocitate:
- Recunoaşterea nevoilor fără a le nega sau respinge
- A vorbi despre sine şi nu despre celălalt
- Autonomie, încredere în sine, siguranţă interioară
- Încurajări, aprecieri pozitive
- Invitaţia de a se exprima, de a emite păreri personale, de a se afirma
- Stimulări
- Cereri directe
- Entuziasm
- Proiecte
- Vise
- Propuneri deschise
- A vorbi despre sine şi nu despre celălalt
- Autonomie, încredere în sine, siguranţă interioară
- Încurajări, aprecieri pozitive
- Invitaţia de a se exprima, de a emite păreri personale, de a se afirma
- Stimulări
- Cereri directe
- Entuziasm
- Proiecte
- Vise
- Propuneri deschise
Învăţarea comunicării asertive [7] permite elevilor:
- să-şi însuşească câteva principii relaţionale de bază ;
- să-şi dezvolte inteligenţa emoţională[8] (capacitatea de a simţi şi a fi conştient de sentimentele şi senzaţiile sale, de a le exprima, de a-şi controla şi amâna impulsurile pentru un beneficiu mai mare şi mai important, de a recunoaşte ce depinde de sine şi ce aparţine celuilalt, de a integra nevoile sale în comportamente coerente adaptate realităţii exterioare, de a observa şi de a intui sentimentele şi nevoile celorlalţi pentru a dezvolta relaţii armonioase, de apreciere şi respect reciproc) ;
- să-şi dezvolte şi să-şi folosească în mod constructiv punctele tari ale personalităţii ;
- să depăşească blocajele în relaţiile interpersonale şi să se afirme într-o manieră responsabilă, prin asumarea consecinţelor propriilor atitudini şi comportamente
- să-şi împlinească nevoile prin cooperare, şi nu concurenţă;
- să se vindece în urma unor experienţe şi relaţii dureroase sau nereuşite;
- să-şi rezolve conflictele paşnic şi eficient
- să-şi dezvolte inteligenţa emoţională[8] (capacitatea de a simţi şi a fi conştient de sentimentele şi senzaţiile sale, de a le exprima, de a-şi controla şi amâna impulsurile pentru un beneficiu mai mare şi mai important, de a recunoaşte ce depinde de sine şi ce aparţine celuilalt, de a integra nevoile sale în comportamente coerente adaptate realităţii exterioare, de a observa şi de a intui sentimentele şi nevoile celorlalţi pentru a dezvolta relaţii armonioase, de apreciere şi respect reciproc) ;
- să-şi dezvolte şi să-şi folosească în mod constructiv punctele tari ale personalităţii ;
- să depăşească blocajele în relaţiile interpersonale şi să se afirme într-o manieră responsabilă, prin asumarea consecinţelor propriilor atitudini şi comportamente
- să-şi împlinească nevoile prin cooperare, şi nu concurenţă;
- să se vindece în urma unor experienţe şi relaţii dureroase sau nereuşite;
- să-şi rezolve conflictele paşnic şi eficient
[1] J.L. Lascoux, Pratique de la médiation (Une méthode alternative à la résolution des conflits), ed. ESF, Issy-les-Moulineaux cedex, 2004
[2] http://www.lesmediateurs.fr/mediation/modules/news/article.php?storyid=19
[3] http://www.j-salome.com/; Vezi cartile lui Jacques Salomé traduse in limba romana la editurile Curtea Veche si Ascendent.
[4] Interviu Jacques Salomé, revista Psychologies , editia in limba română, februarie 2008, p. 24
[5] Vezi Jacques Salomé (2004), Pour ne plus vivre sur la planète TAIRE, Albin Michel si http://www.j-salome.com/
[6] Ibidem
[7] Vezi lucrările lui Marshall Rosenberg, fondatorul şi directorul Centrului pentru Comunicare Nonviolentă (CNVC). Călătoreşte în lumea întreagă pentru a media conflicte şi promova pacea.
[8] Vezi cărţile lui Daniel Golman traduse în limba română la editura Curtea Veche: Inteligenţa emoţională (2008, editia a IIIa), Emoţiile distructive (2005), Inteligenţa socială (2007) şi Tara Goleman, Alchimia emoţională (2005, editia a II a)
[2] http://www.lesmediateurs.fr/mediation/modules/news/article.php?storyid=19
[3] http://www.j-salome.com/; Vezi cartile lui Jacques Salomé traduse in limba romana la editurile Curtea Veche si Ascendent.
[4] Interviu Jacques Salomé, revista Psychologies , editia in limba română, februarie 2008, p. 24
[5] Vezi Jacques Salomé (2004), Pour ne plus vivre sur la planète TAIRE, Albin Michel si http://www.j-salome.com/
[6] Ibidem
[7] Vezi lucrările lui Marshall Rosenberg, fondatorul şi directorul Centrului pentru Comunicare Nonviolentă (CNVC). Călătoreşte în lumea întreagă pentru a media conflicte şi promova pacea.
[8] Vezi cărţile lui Daniel Golman traduse în limba română la editura Curtea Veche: Inteligenţa emoţională (2008, editia a IIIa), Emoţiile distructive (2005), Inteligenţa socială (2007) şi Tara Goleman, Alchimia emoţională (2005, editia a II a)
Virginia Brăescu©Medierea integrativă
