Cadrul european
Strategia Europa 2020 îşi propune să asigure o creştere economicăinteligentă (prin investiţii mai eficiente în educaţie, cercetare şi inovare), durabilă (prin orientarea decisivă către o economie cu emisii scăzute de carbon şi o industrie competitivă), favorabilă incluziunii (prin punerea accentului pe crearea de locuri de muncă şi pe reducerea sărăciei). Pentru a măsura progresele realizate, au fost stabilite 5 obiective majore la nivelul UE, în domeniile: ocuparea forţei de muncă, cercetare şi dezvoltare, schimbările climatice şi utilizarea durabilă a energiei, educaţie și lupta împotriva sărăciei şi a excluziunii sociale. Acestea sunt transpuse în obiective naţionale pentru a reflecta circumstanţele fiecărui stat membru în parte.
Întrucât educația și formarea joacă un rol crucial în soluționarea multor provocări socio-economice, demografice, de mediu și tehnologice cu care se confruntă Europa și cetățenii săi în prezent și în anii ce vor urma, investiția eficientă în capitalul uman prin sisteme de educație și formare reprezintă o componentă esențială a strategiei Europei. 1
Obiectivele strategice europene convenite în domeniul sistemelor de educație și formare vizează: realizarea în practică a învățării de-a lungul vieții și a mobilității, îmbunătățirea calității și a eficienței educației și formării, promovarea echității, a coeziunii sociale și a cetățeniei active, stimularea creativității și a inovării, inclusiv a spiritului întreprinzător, la toate nivelurile de educație și de formare.
Țintele europene de referință pentru monitorizarea gradului de realizare a obiectivelor în domeniul educației, pentru anul 2020, sunt:
1. asigurarea accesului la educație preșcolară a cel puțin 95% dintre copiii cu vârsta cuprinsă între 4 ani și vârsta pentru înscrierea obligatorie la școala primară;
2. reducerea la sub 15% a ponderii persoanelor cu vârsta de până la 15 ani cu competențe scăzute de citire, matematică și științe exacte;
3. reducerea la sub 10% a ratei abandonului școlar timpuriu din sistemele de educație și formare 2;
4. creșterea la cel puțin 40% a ponderii persoanelor de 30-34 de ani care frecventează învățământul terțiar 3;
5. atingerea unei medii de cel puțin 15% dintre adulți care participă la programe de învățare de-a lungul vieții 4;
6. participarea la programe de formare în străinătate a cel puțin 20% din absolvenții învățământului terțiar și a cel puțin 6% dintre cei cu vârste între 18-34 de ani care au absolvit o calificare a învățământului profesional tehnic;
7. atingerea unei ponderi de cel puțin 82% rată de ocupare a celor care au absolvit o formă de învățământ sau formare, în primii 3 ani de la anul absolvirii.
1 Concluziile Consiliului din 12 mai 2009 privind un cadru strategic pentru cooperarea europeană în domeniul educației și formării profesionale („ET 2020”), Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, (2009/C 119/02), 28 mai 2009, http://eur-lex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=OJ:C:2009:119:0002:0010:RO:PDF .
2 Procentul din populația cu vârste cuprinse între 18 și 24 de ani absolvenți doar ai învățământului secundar inferior sau ai unei forme de învățământ inferioare și care nu mai sunt înscriși într-o instituție de învățământ sau de formare.
3 Procentul celor cu vârste cuprinse între 30 și 34 de ani care a încheiat cu succes învățământul de nivel terțiar (nivelurile ISCED 5 și 6).
4 Procentul din populația cu vârste cuprinse între 25 și 64 de ani care a participat la programe de educație și formare în cele patru săptămâni care au precedat ancheta.
Reducerea ratei abandonului școlar timpuriu și creșterea ratei de frecventare a învățământului terțiar reprezintă obiective strategice de referință ale Strategiei Europa 2020 în domeniul educației. O a 8-a țintă, referitoare la competențele de limbi străine, urmează a fi adoptată de către Consiliul UE, în primul semestru al anului 2013.
Conform Raportului comun al Consiliului UE și al Comisiei Europeneprivind punerea în aplicare a cadrului strategic pentru cooperarea europeană în domeniul educației și formării profesionale, publicat în Jurnalul Oficial al UE, la 8 martie 2012, situația la nivelul Uniunii Europene se caracterizează prin șomaj crescut în rândul tinerilor, cu precădere în rândul celor care au părăsit de timpuriu școala, și creșterea ponderii tinerilor cu vârste între 15 și 24 de ani care nu sunt încadrate în nicio formă de învățământ, nu lucrează sau nu urmează niciun curs de formare.
La nivelul anului 2010, rata medie a UE de părăsire timpurie a școlii era de 14,1% (față de max. 10% ținta UE), 33,6% dintre persoanele cu vârsta cuprinsă între 30 și 34 de ani dețineau diplome în învățământul terțiar sau echivalent (față de min. 40% ținta UE), iar dintre adulții cu vârste cuprinse între 25 și 64 de ani 9,1% participau la programe de învățare pe tot parcursul vieții (față de min.15% ținta UE).
În raport se apreciază că dacă tendințele actuale continuă, obiectivul strategiei Europa 2020 de reducere la sub 10% a ponderii persoanelor cu vârsta cuprinsă între 18 și 24 ani care au renunțat prematur la educație și formare nu va fi atins. Complementar, se apreciază potențialul de forță motrice a învățământului terțiar sau echivalent pentru generarea creșterii economice bazate pe cunoaștere și inovare a Europei.
Nu mai puțin important este, în acest context, procesul de învățare pe tot parcursul vieții, care este un proces continuu, ce poate viza nivele pornind de la învățământul preșcolar până la formările destinate pensionarilor. Șomerii tineri și adulții slab calificați sunt cei care trebuie, în mod deosebit, să fie capabili să se bazeze pe educație și formare pentru a avea șanse mai bune pe piața muncii.
Cadrul național
Conform Programului Național de Reformă al Guvernului României (2011 – 2013), analiza sistemului românesc de învăţământ relevă următoarele: 5
nu este încurajată participarea tinerilor la o formă de educaţie, România situându-se pe unul dintre ultimele locuri în Europa în privinţa participării la o formăde educaţie a tinerilor de 15-24 de ani;
este prea puţin valorificată educaţia timpurie, adică acele activităţi educative pentru copiii din grupa de vârstă 0-6/7 ani care favorizează valorificarea optimă a oportunităţilor de învăţare de mai târziu;
este supraîncărcat curriculumul, rigiditatea sa ridicată, relevanţa scăzută pentru viaţa de adult şi piaţa muncii și oferta de informaţii prevalând în faţa formării de competenţe;
sistemul de învăţământ preuniversitar este centralizat și lipsit de transparenţă în privința finanţării;
mediul universitar se caracterizează printr-o diferenţere excesivă a specializăilor şi o dispersie a resurselor;
rata de participare la educaţia pe tot parcursul vieţii este foarte redusă.
5 Programul Național de Reformă al Guvernului României (2011 – 2013), București, aprilie 2011,http://ec.europa.eu/europe2020/pdf/nrp/nrp_romania_ro.pdf ;
În încercarea de a moderniza sistemul educaţional românesc, Guvernul României a adoptat Legea Educaţiei Naţionale nr.1/2011, prin intermediul căreia sunt vizate:
— compatibilizarea ciclurilor de învăţământ cu cerinţele unei educaţii moderne şi cu Cadrul European al Calificărilor;
— modernizarea şi decongestionarea curriculumului;
— reorganizarea sistemului de evaluare a elevilor;
— asigurarea unui grad sporit de descentralizare, responsabilizare şi finanţare în sistem;
— asigurarea de şanse egale la educaţie pentru grupurile dezavantajate;
— revalorizarea învăţământului profesional şi tehnic;
— reformarea politicilor în domeniul resursei umane;
— stimularea învăţării pe tot parcursul vieţii;
— modernizarea managementului şi conducerii universităţilor;
— clasificarea universităţilor;
— asigurarea calităţii în învăţământul superior;
— finanţarea competiţională şi încurajarea excelenţei la nivel universitar.
Obiectivele strategice naționale ale României cu privire la sistemul de educație și formare pentru anul 2020 vizează atingerea următoarelor ținte:
11,3% rată de părăsire timpurie a școlii (față de max. 10% ținta UE);
26,7% pondere a absolvenților de învățământ terțiar (față de min. 40% ținta UE).
În urma evaluărilor efectuate în prima parte a anului 2012, Consiliul UE a formulat concluzii și recomandări pentru România în vederea potențării șanselor de atingere a țintelor propuse.
,,Noua lege a învățământului introduce o serie de politici care, în timp, vor avea un impact pozitiv asupra prevenirii părăsirii timpurii a școlii. Cu toate acestea, nu există nicio strategie coerentă pentru prevenirea părăsirii timpurii a școlii, iar datele existente nu sunt utilizate pentru a focaliza măsurile. Este necesar să se consolideze toate programele existente pentru a identifica măsurile prioritare care sunt bugetate în mod corespunzător și se bazează pe identificarea clară și monitorizarea grupurilor expuse riscului de părăsire timpurie a școlii.
Resursele din Fondul Social European au fost până în prezent utilizate insuficient. Bugetul pentru educație a scăzut considerabil în ultimii trei ani, devenind unul dintre cele mai mici din UE. România a introdus o reformă ambițoasă a educației la începutul anului 2012, pentru a cărei punere în aplicare sunt necesare eforturi susținute. Acest lucru, la rândul său, impune un buget mai mare pentru educație, fără a pune în pericol angajamentele asumate de România în contextul Pactului de stabilitate și creștere și al actualului program FMI/UE de asistență financiară preventivă.
România a introdus în 2012 o reformă ambițoasă a învățământului superior. Cu toate acestea, o provocare importantă rămâne atragerea de studenți din familiile cu venituri scăzute, în special din zonele rurale. În timp ce se îmbunătățește nivelul de educație, guvernul trebuie, de asemenea, să își continue eforturile pentru a îmbunătăți calitatea învățământului superior și a o armoniza cu nevoile pieții muncii.” 6
6 Comisia Europeană Document de lucru al serviciilor Comisiei ,,Evaluarea programului națonal de reformăpe 2012 ș a programului de convergențăale României”, care însoţşe documentul Recomandare a Consiliului privind Programul națonal de Reformăpe 2012 al României ș care include avizul Consiliului privind Programul de convergențăal României pentru perioada 2012-2015, COM(2012) 325 final, Bruxelles, 30 mai 2012, http://ec.europa.eu/europe2020/pdf/nd/swd2012_romania_ro.pdf ;
Data fiind complexitatea aspectelor ce trebuiesc abordate și corelate integrat pentru o reforma reală a educației și racordarea imediată a tinerilor pe piața muncii, prin prezenta audiere publică dorim să contribuim la clarificarea și identificarea de soluții privind următoarele întrebări ce își caută răspuns:
În opinia Dumneavoastră care sunt principalele măsuri necesare pentru creșterea adaptabilității tinerilor la cerințele pieții muncii?
Care sunt abilitățile, deprinderile cheie care ar trebui dezvoltate tinerilor, complementar cunoștințelor și informațiilor dobândite pe diferite domenii, pentru o cât mai bună și stabilă inserție pe piața muncii?
Cu încredere în puterea și valoarea demersurilor participative,
Comisia de Iniţere a Audierii Publice,
Anexa:
Priorități ale CE pentru statele membre în combaterea șomajului în rândul tinerilor.
Notă:
Opiniile dvs. scrise pot fi transmise, până cel târziu în data de 16 mai 2013, prin înregistrarea la www.advocacy.ro.
Opiniile colectate prin procedura de audiere publică se vor sintetiza, de căre Comisia de Experți a audierii publice, într-un raport – sinteză care va fi făcut public, într-o conferinţă de presă în cursul lunii iunie 2013. Raportul – sinteză va fi transmis tuturor celor care au participat la audierea publică la adresa electronică indicată în formularul de înscriere, precum și decidenţilor politici cu responsabilităţi în domeniu. De asemenea, va fi adus la cunoșința opiniei publice prin intermediul presei, precum și prin afișarea pe site-ulwww.advocacy.ro, unde va putea fi consultat alături de toate celelalte materiale specifice audierii publice.
Pentru formularea opiniei este asigurată o bibliografie selectivă a tematicii educaţiei, procedura de audiere publică îndrumarul de formulare a opiniei scrise, specific procedurii de audiere publică precum și modul de înscriere şi participare, la adresa web: www.advocacy.ro.
Proiect: „ARTENER ACTIV Ş IMPLICAT- Dezvoltarea competenţelor profesionale specifice dialogului social şi implicării în procesul decizional ale liderilor şi personalului din cadrul organizaţilor societăţii civile şi ale partenerilor sociali din România”
——————————————————
Academia de Advocacy Bd. Republicii nr.9, 300159 Timişara, Tel: 0356-431748, 0256-403840 Fax: 0356-431745, 0256-403841 office@advocacy.ro; http://www.advocacy.ro; http://www.implicat.info
Anexa la motivația audierii publice
Priorități ale CE pentru statele membre în combaterea șomajului în rândul tinerilor 7
1. Promovarea excelenței în învățământ profesional și tehnic (VET). Acțiunile-cheie cuprind elaborarea unor sisteme de VET în alternanță de înaltă calitate, în funcție de circumstanțale naționale, alinierea politicilor privind VET la strategiile de dezvoltare economică regionale/locale, și anume specializarea inteligentă introducerea permeabilității cu alte oferte educaționale, introducerea unor programe de calificare de scurtă durată de nivel terțiar (2 ani), care să vizeze domeniile identificate ca fiind caracterizate prin lipsă de personal calificat și potențial de creștere, precum TIC, asistență medicală, sectoarele ecologice, și consolidarea parteneriatelor locale, naționale și internațonale și a rețelelor între întreprinderi, în special IMM-uri și furnizorii de VET.
2. Îmbunătățirea rezultatelor grupurilor de elevi cu risc ridicat de părăsire timpurie a școlii și cu un nivel scăzut de competențe de bază. Acțiunile-cheie cuprind introducerea serviciilor de educație și îngrijire a copiilor preșcolari, de înaltă calitate și accesibile, consolidarea învățării competențelor de bază precum competențele de citire și scriere, competențele numerice, competențele de bază de matematică și științe, depistarea precoce a persoanelor cu nivel scăzut de competențe de bază în toate fazele perioadei de școlarizare și acordarea de asistență personalizată precum și punerea în aplicare a unor strategii bazate pe elemente concrete privind reducerea nivelului de părăsire timpurie a școlii.
3. Consolidarea ofertei de competențe transversale care sporesc șansele de angajare, precum inițiativa antreprenorială competențele digitale și limbile străine. Acțiunile cheie cuprind adoptarea unor măsuri vizând introducerea competențelor transversale în toate programele de învățământ din primii ani de școlarizare până la învățământul superior, utilizând abordări pedagogice inovatoare și centrate pe student, și elaborarea unor instrumente de evaluare prin care nivelurile de competență pot fi estimate și evaluate în mod eficient. Toți tinerii ar trebui să beneficieze de cel puțin o experiență antreprenorială practică înainte de încheierea ciclului obligatoriu de învățământ.
4. Reducerea numărului de adulți slab calificați. Acțiuni-cheie sunt stabilirea obiectivelor și a strategiilor naționale, sporirea stimulentelor pentru formarea adulților de căre întreprinderi, validarea aptitudinilor și a competențelor dobândite în afara sistemului de educație formală și crearea unor puncte de acces (ghișe unice), care să cuprindă diferite servicii de învățare pe tot parcursul vieții precum validarea și orientarea profesională oferind cursanților servicii de învățare individuale adaptate.
5. Intensificarea utilizării învățării bazate pe TIC și a accesului la OER (Open Educational Resources) de înaltă calitate. Acțiuni-cheie sunt modernizarea infrastructurii TIC a școlilor, sprijinirea predării și a practicilor de evaluare bazate pe TIC, promovarea transparenței în privința drepturilor și obligațiilor utilizatorilor de conținut digital, instituirea unor mecanisme pentru validarea și recunoașerea aptitudinilor și a competențelor dobândite prin intermediul OER și sprijinirea instituțiilor de învățământ și formare profesională în demersul de adaptare a modelelor lor de afaceri la apariția OER.
6. Revizuirea și consolidarea profilului profesional al tuturor profesiilor didactice. Acțiunile-cheie sunt analizarea eficienței precum și a calității academice și pedagogice a educației inițiale a cadrelor didactice, introducerea unor sisteme coerente și dispunând de resurse adecvate pentru recrutarea, selecția, integrarea și dezvoltarea profesională a personalului didactic pe baza competențelor necesare clar definite pentru fiecare etapă a carierei de cadru didactic, precum și pentru sporirea competențelor digitale ale cadrelor didactice.
7 Comisia Europeană, Comunicare a CE către PE, Consiliul UE, CESE și Comitetul Regiunilor – ,,Regândirea educației: investiții în competențe pentru rezultate socio – economice mai bune”, Strasbourg, 20 noiembrie 2012,http://eur-lex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=COM:2012:0669:FIN:RO:PDF .
