AUDIERE PUBLICĂ – EDUCAŢIE:”Tineri versatili, o necesitate pentru cerințele imprevizibile din piața muncii?”

Cadrul european

Strategia Europa 2020 îşi propune să asigure o creştere economicăinteligentă (prin investiţii mai eficiente în educaţie, cercetare şi inovare), durabilă (prin orientarea decisivă către o economie cu emisii scăzute de carbon şi o industrie competitivă), favorabilă incluziunii (prin punerea accentului pe crearea de locuri de muncă şi pe reducerea sărăciei). Pentru a măsura progresele realizate, au fost stabilite 5 obiective majore la nivelul UE, în domeniile: ocuparea forţei de muncă, cercetare şi dezvoltare, schimbările climatice şi utilizarea durabilă a energiei, educaţie și lupta împotriva sărăciei şi a excluziunii sociale. Acestea sunt transpuse în obiective naţionale pentru a reflecta circumstanţele fiecărui stat membru în parte.

Întrucât educația și formarea joacă un rol crucial în soluționarea multor provocări socio-economice, demografice, de mediu și tehnologice cu care se confruntă Europa și cetățenii săi în prezent și în anii ce vor urma, investiția eficientă în capitalul uman prin sisteme de educație și formare reprezintă o componentă esențială a strategiei Europei. 1

Obiectivele strategice europene convenite în domeniul sistemelor de educație și formare vizează: realizarea în practică a învățării de-a lungul vieții și a mobilității, îmbunătățirea calității și a eficienței educației și formării, promovarea echității, a coeziunii sociale și a cetățeniei active, stimularea creativității și a inovării, inclusiv a spiritului întreprinzător, la toate nivelurile de educație și de formare.

Țintele europene de referință pentru monitorizarea gradului de realizare a obiectivelor în domeniul educației, pentru anul 2020, sunt:

1. asigurarea accesului la educație preșcolară a cel puțin 95% dintre copiii cu vârsta cuprinsă între 4 ani și vârsta pentru înscrierea obligatorie la școala primară;

2. reducerea la sub 15% a ponderii persoanelor cu vârsta de până la 15 ani cu competențe scăzute de citire, matematică și științe exacte;

3. reducerea la sub 10% a ratei abandonului școlar timpuriu din sistemele de educație și formare 2;

4. creșterea la cel puțin 40% a ponderii persoanelor de 30-34 de ani care frecventează învățământul terțiar 3;

5. atingerea unei medii de cel puțin 15% dintre adulți care participă la programe de învățare de-a lungul vieții 4;

6. participarea la programe de formare în străinătate a cel puțin 20% din absolvenții învățământului terțiar și a cel puțin 6% dintre cei cu vârste între 18-34 de ani care au absolvit o calificare a învățământului profesional tehnic;

7. atingerea unei ponderi de cel puțin 82% rată de ocupare a celor care au absolvit o formă de învățământ sau formare, în primii 3 ani de la anul absolvirii.

 1 Concluziile Consiliului din 12 mai 2009 privind un cadru strategic pentru cooperarea europeană în domeniul educației și formării profesionale („ET 2020”), Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, (2009/C 119/02), 28 mai 2009, http://eur-lex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=OJ:C:2009:119:0002:0010:RO:PDF .

 2 Procentul din populația cu vârste cuprinse între 18 și 24 de ani absolvenți doar ai învățământului secundar inferior sau ai unei forme de învățământ inferioare și care nu mai sunt înscriși într-o instituție de învățământ sau de formare.

 3 Procentul celor cu vârste cuprinse între 30 și 34 de ani care a încheiat cu succes învățământul de nivel terțiar (nivelurile ISCED 5 și 6).

 4 Procentul din populația cu vârste cuprinse între 25 și 64 de ani care a participat la programe de educație și formare în cele patru săptămâni care au precedat ancheta.

Reducerea ratei abandonului școlar timpuriu și creșterea ratei de frecventare a învățământului terțiar reprezintă obiective strategice de referință ale Strategiei Europa 2020 în domeniul educației. O a 8-a țintă, referitoare la competențele de limbi străine, urmează a fi adoptată de către Consiliul UE, în primul semestru al anului 2013.

Conform Raportului comun al Consiliului UE și al Comisiei Europeneprivind punerea în aplicare a cadrului strategic pentru cooperarea europeană în domeniul educației și formării profesionale, publicat în Jurnalul Oficial al UE, la 8 martie 2012, situația la nivelul Uniunii Europene se caracterizează prin șomaj crescut în rândul tinerilor, cu precădere în rândul celor care au părăsit de timpuriu școala, și creșterea ponderii tinerilor cu vârste între 15 și 24 de ani care nu sunt încadrate în nicio formă de învățământ, nu lucrează sau nu urmează niciun curs de formare.

La nivelul anului 2010, rata medie a UE de părăsire timpurie a școlii era de 14,1% (față de max. 10% ținta UE), 33,6% dintre persoanele cu vârsta cuprinsă între 30 și 34 de ani dețineau diplome în învățământul terțiar sau echivalent (față de min. 40% ținta UE), iar dintre adulții cu vârste cuprinse între 25 și 64 de ani 9,1% participau la programe de învățare pe tot parcursul vieții (față de min.15% ținta UE).

În raport se apreciază că dacă tendințele actuale continuă, obiectivul strategiei Europa 2020 de reducere la sub 10% a ponderii persoanelor cu vârsta cuprinsă între 18 și 24 ani care au renunțat prematur la educație și formare nu va fi atins. Complementar, se apreciază potențialul de forță motrice a învățământului terțiar sau echivalent pentru generarea creșterii economice bazate pe cunoaștere și inovare a Europei.

Nu mai puțin important este, în acest context, procesul de învățare pe tot parcursul vieții, care este un proces continuu, ce poate viza nivele pornind de la învățământul preșcolar până la formările destinate pensionarilor. Șomerii tineri și adulții slab calificați sunt cei care trebuie, în mod deosebit, să fie capabili să se bazeze pe educație și formare pentru a avea șanse mai bune pe piața muncii.

Cadrul național

Conform Programului Național de Reformă al Guvernului României (2011 – 2013), analiza sistemului românesc de învăţământ relevă următoarele: 5

 nu este încurajată participarea tinerilor la o formă de educaţie, România situându-se pe unul dintre ultimele locuri în Europa în privinţa participării la o formăde educaţie a tinerilor de 15-24 de ani;

 este prea puţin valorificată educaţia timpurie, adică acele activităţi educative pentru copiii din grupa de vârstă 0-6/7 ani care favorizează valorificarea optimă a oportunităţilor de învăţare de mai târziu;

 este supraîncărcat curriculumul, rigiditatea sa ridicată, relevanţa scăzută pentru viaţa de adult şi piaţa muncii și oferta de informaţii prevalând în faţa formării de competenţe;

 sistemul de învăţământ preuniversitar este centralizat și lipsit de transparenţă în privința finanţării;

 mediul universitar se caracterizează printr-o diferenţere excesivă a specializăilor şi o dispersie a resurselor;

 rata de participare la educaţia pe tot parcursul vieţii este foarte redusă.

5 Programul Național de Reformă al Guvernului României (2011 – 2013), București, aprilie 2011,http://ec.europa.eu/europe2020/pdf/nrp/nrp_romania_ro.pdf ;

În încercarea de a moderniza sistemul educaţional românesc, Guvernul României a adoptat Legea Educaţiei Naţionale nr.1/2011, prin intermediul căreia sunt vizate:

— compatibilizarea ciclurilor de învăţământ cu cerinţele unei educaţii moderne şi cu Cadrul European al Calificărilor;

— modernizarea şi decongestionarea curriculumului;

— reorganizarea sistemului de evaluare a elevilor;

— asigurarea unui grad sporit de descentralizare, responsabilizare şi finanţare în sistem;

— asigurarea de şanse egale la educaţie pentru grupurile dezavantajate;

— revalorizarea învăţământului profesional şi tehnic;

— reformarea politicilor în domeniul resursei umane;

— stimularea învăţării pe tot parcursul vieţii;

— modernizarea managementului şi conducerii universităţilor;

— clasificarea universităţilor;

— asigurarea calităţii în învăţământul superior;

— finanţarea competiţională şi încurajarea excelenţei la nivel universitar.

Obiectivele strategice naționale ale României cu privire la sistemul de educație și formare pentru anul 2020 vizează atingerea următoarelor ținte:

 11,3% rată de părăsire timpurie a școlii (față de max. 10% ținta UE);

 26,7% pondere a absolvenților de învățământ terțiar (față de min. 40% ținta UE).

În urma evaluărilor efectuate în prima parte a anului 2012, Consiliul UE a formulat concluzii și recomandări pentru România în vederea potențării șanselor de atingere a țintelor propuse.

,,Noua lege a învățământului introduce o serie de politici care, în timp, vor avea un impact pozitiv asupra prevenirii părăsirii timpurii a școlii. Cu toate acestea, nu există nicio strategie coerentă pentru prevenirea părăsirii timpurii a școlii, iar datele existente nu sunt utilizate pentru a focaliza măsurile. Este necesar să se consolideze toate programele existente pentru a identifica măsurile prioritare care sunt bugetate în mod corespunzător și se bazează pe identificarea clară și monitorizarea grupurilor expuse riscului de părăsire timpurie a școlii.

Resursele din Fondul Social European au fost până în prezent utilizate insuficient.  Bugetul pentru educație a scăzut considerabil în ultimii trei ani, devenind unul dintre cele mai mici din UE. România a introdus o reformă ambițoasă a educației la începutul anului 2012, pentru a cărei punere în aplicare sunt necesare eforturi susținute. Acest lucru, la rândul său, impune un buget mai mare pentru educație, fără a pune în pericol angajamentele asumate de România în contextul Pactului de stabilitate și creștere și al actualului program FMI/UE de asistență financiară preventivă.

România a introdus în 2012 o reformă ambițoasă a învățământului superior. Cu toate acestea, o provocare importantă rămâne atragerea de studenți din familiile cu venituri scăzute, în special din zonele rurale. În timp ce se îmbunătățește nivelul de educație, guvernul trebuie, de asemenea, să își continue eforturile pentru a îmbunătăți calitatea învățământului superior și a o armoniza cu nevoile pieții muncii.” 6

 6 Comisia Europeană Document de lucru al serviciilor Comisiei ,,Evaluarea programului națonal de reformăpe 2012 ș a programului de convergențăale României”, care însoţşe documentul Recomandare a Consiliului privind Programul națonal de Reformăpe 2012 al României ș care include avizul Consiliului privind Programul de convergențăal României pentru perioada 2012-2015, COM(2012) 325 final, Bruxelles, 30 mai 2012, http://ec.europa.eu/europe2020/pdf/nd/swd2012_romania_ro.pdf ;

Data fiind complexitatea aspectelor ce trebuiesc abordate și corelate integrat pentru o reforma reală a educației și racordarea imediată a tinerilor pe piața muncii, prin prezenta audiere publică dorim să contribuim la clarificarea și identificarea de soluții privind următoarele întrebări ce își caută răspuns:

 În opinia Dumneavoastră care sunt principalele măsuri necesare pentru creșterea adaptabilității tinerilor la cerințele pieții muncii?

 Care sunt abilitățile, deprinderile cheie care ar trebui dezvoltate tinerilor, complementar cunoștințelor și informațiilor dobândite pe diferite domenii, pentru o cât mai bună și stabilă inserție pe piața muncii?

Cu încredere în puterea și valoarea demersurilor participative,

Comisia de Iniţere a Audierii Publice,

Anexa:

Priorități ale CE pentru statele membre în combaterea șomajului în rândul tinerilor.

Notă:

Opiniile dvs. scrise pot fi transmise, până cel târziu în data de 16 mai 2013, prin înregistrarea la www.advocacy.ro.

Opiniile colectate prin procedura de audiere publică se vor sintetiza, de căre Comisia de Experți a audierii publice, într-un raport – sinteză care va fi făcut public, într-o conferinţă de presă în cursul lunii iunie 2013. Raportul – sinteză va fi transmis tuturor celor care au participat la audierea publică la adresa electronică indicată în formularul de înscriere, precum și decidenţilor politici cu responsabilităţi în domeniu. De asemenea, va fi adus la cunoșința opiniei publice prin intermediul presei, precum și prin afișarea pe site-ulwww.advocacy.ro, unde va putea fi consultat alături de toate celelalte materiale specifice audierii publice.

Pentru formularea opiniei este asigurată o bibliografie selectivă a tematicii educaţiei, procedura de audiere publică îndrumarul de formulare a opiniei scrise, specific procedurii de audiere publică precum și modul de înscriere şi participare, la adresa web: www.advocacy.ro.

Proiect: „ARTENER ACTIV Ş IMPLICAT- Dezvoltarea competenţelor profesionale specifice dialogului social şi implicării în procesul decizional ale liderilor şi personalului din cadrul organizaţilor societăţii civile şi ale partenerilor sociali din România”

——————————————————

Academia de Advocacy Bd. Republicii nr.9, 300159 Timişara, Tel: 0356-431748, 0256-403840 Fax: 0356-431745, 0256-403841 office@advocacy.ro; http://www.advocacy.ro; http://www.implicat.info

Anexa la motivația audierii publice

Priorități ale CE pentru statele membre în combaterea șomajului în rândul tinerilor 7

1. Promovarea excelenței în învățământ profesional și tehnic (VET). Acțiunile-cheie cuprind elaborarea unor sisteme de VET în alternanță de înaltă calitate, în funcție de circumstanțale naționale, alinierea politicilor privind VET la strategiile de dezvoltare economică regionale/locale, și anume specializarea inteligentă introducerea permeabilității cu alte oferte educaționale, introducerea unor programe de calificare de scurtă durată de nivel terțiar (2 ani), care să vizeze domeniile identificate ca fiind caracterizate prin lipsă de personal calificat și potențial de creștere, precum TIC, asistență medicală, sectoarele ecologice, și consolidarea parteneriatelor locale, naționale și internațonale și a rețelelor între întreprinderi, în special IMM-uri și furnizorii de VET.

2. Îmbunătățirea rezultatelor grupurilor de elevi cu risc ridicat de părăsire timpurie a școlii și cu un nivel scăzut de competențe de bază. Acțiunile-cheie cuprind introducerea serviciilor de educație și îngrijire a copiilor preșcolari, de înaltă calitate și accesibile, consolidarea învățării competențelor de bază precum competențele de citire și scriere, competențele numerice, competențele de bază de matematică și științe, depistarea precoce a persoanelor cu nivel scăzut de competențe de bază în toate fazele perioadei de școlarizare și acordarea de asistență personalizată precum și punerea în aplicare a unor strategii bazate pe elemente concrete privind reducerea nivelului de părăsire timpurie a școlii.

3. Consolidarea ofertei de competențe transversale care sporesc șansele de angajare, precum inițiativa antreprenorială competențele digitale și limbile străine. Acțiunile cheie cuprind adoptarea unor măsuri vizând introducerea competențelor transversale în toate programele de învățământ din primii ani de școlarizare până la învățământul superior, utilizând abordări pedagogice inovatoare și centrate pe student, și elaborarea unor instrumente de evaluare prin care nivelurile de competență pot fi estimate și evaluate în mod eficient. Toți tinerii ar trebui să beneficieze de cel puțin o experiență antreprenorială practică înainte de încheierea ciclului obligatoriu de învățământ.

4. Reducerea numărului de adulți slab calificați. Acțiuni-cheie sunt stabilirea obiectivelor și a strategiilor naționale, sporirea stimulentelor pentru formarea adulților de căre întreprinderi, validarea aptitudinilor și a competențelor dobândite în afara sistemului de educație formală și crearea unor puncte de acces (ghișe unice), care să cuprindă diferite servicii de învățare pe tot parcursul vieții precum validarea și orientarea profesională oferind cursanților servicii de învățare individuale adaptate.

5. Intensificarea utilizării învățării bazate pe TIC și a accesului la OER (Open Educational Resources) de înaltă calitate. Acțiuni-cheie sunt modernizarea infrastructurii TIC a școlilor, sprijinirea predării și a practicilor de evaluare bazate pe TIC, promovarea transparenței în privința drepturilor și obligațiilor utilizatorilor de conținut digital, instituirea unor mecanisme pentru validarea și recunoașerea aptitudinilor și a competențelor dobândite prin intermediul OER și sprijinirea instituțiilor de învățământ și formare profesională în demersul de adaptare a modelelor lor de afaceri la apariția OER.

6. Revizuirea și consolidarea profilului profesional al tuturor profesiilor didactice. Acțiunile-cheie sunt analizarea eficienței precum și a calității academice și pedagogice a educației inițiale a cadrelor didactice, introducerea unor sisteme coerente și dispunând de resurse adecvate pentru recrutarea, selecția, integrarea și dezvoltarea profesională a personalului didactic pe baza competențelor necesare clar definite pentru fiecare etapă a carierei de cadru didactic, precum și pentru sporirea competențelor digitale ale cadrelor didactice.

7 Comisia Europeană, Comunicare a CE către PE, Consiliul UE, CESE și Comitetul Regiunilor – ,,Regândirea educației: investiții în competențe pentru rezultate socio – economice mai bune”, Strasbourg, 20 noiembrie 2012,http://eur-lex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=COM:2012:0669:FIN:RO:PDF .

Societatea civilă din Oneşti ia atitudine în procesul regionalizării României!

 

COMUNITATEA DE ADVOCACY

http://comunitateadeadvocacy.wordpress.com

comunitateadeadvocacy@gmail.com

Joi, Martie 28, 2013, Cluj

AUDIERE PUBLICĂ:

Regionalizarea României – între pericole şi oportunităţi?

Pericolele / problemele majore specifice României, nesoluționate încă și care ar putea fi rezolvate printr-un proces de regionalizare.

Misiunea declarată a procesului de regionalizare este aceea de a spori legitimitatea autorităţilor publice în proiectarea şi îndeplinirea unor obiective strategice la nivel regional, în plan economic, social, cultural, cu efect asupra modernizării societăţii româneşti. Scopul constituirii regiunilor şi al descentralizării vizează diminuarea dezechilibrelor regionale existente și corelarea politicilor sectoriale guvernamentale la nivelul regiunilor.

In plan politic, un risc major il constituie alegerea viitorilor presedinti ai regiunilor, alegere ce va naste o lupta politica intre viitorii guvernatori / voievozi ai regiunii, care ar fi de preferat pentru Romania sa fie o alegere de specialisti in administratie publica, guvernare moderna si dezvoltare locala, responsabili si reprezentativi si nu o lupta intre actualii baroni locali ai judetelor.

In plan economic, o problema majora a procesului de regionalizare o constrituie descentralizarea unor atribuţii fără finanţare corespunzatoare. Transferul de resurse şi competenţe de la nivel central la cel regional trebuie însoţit de transferul de resurse financiare. Viitorul sistem fiscal al regiunii trebuie să fie unul deschis, pentru a nu risca o alunecare spre autarhie. Concret, o parte din taxele şi impozitele colectate la nivelul regiunii vor fi utilizate în graniţele acesteia, iar o parte vor ajunge la bugetul central. Lipsa unui proces de redistribuire a avuţiei naţionale pentru a acoperi nevoile unor zone mai sărace va impiedica necesitatea ca acestea să recupereze din diferenţele si dezechilibrele existente.

In acelasi context, dar in sens invers, exista riscul polarizarii resurselor si pericolul concentrării resurselor în viitoarele capitale ale regiunii. O diminuare a dezechilibrelor existente presupune concentrarea unor sume mai mari catre proiecte de dezvoltare ale zonelor mai sarace, realitate nu foarte usor de acceptat de catre mai marii regiunii.

In plan administrativ, un pericol il constituie gradul de control al statului asupra politicilor viitoarelor regiuni. Astfel Statul Roman trebuie să mentină un rol de control, evaluare şi monitorizare a diversele politici regionale pentru a putea fi integrate in politicile naţionale.

Totodata, daca scopul regionalizarii este flexibilizarea şi apropierea de cetăţean a administraţiei, atunci trebuie să existe un optim între numărul angajaţilor din sectorul bugetar şi calitatea serviciilor oferite de noile structuri regionale, reducandu-se astfel si birocratia.

Din punct de vedere social, discutiile pornite in jurul reorganizarii teritorial-administrative a atras si noile conflicte cu etnicii maghiari din asa-zisul Tinut Secuiesc, in contextul clamarii tot mai accentuate a dorintei acestora de autonomie, exprimata public prin arborarea steagului specific pe obiectivele publice din Romania.

In planul transparentei decizionale, pericolul il constituie lipsa unei dezbateri publice reale si transparente a proiectului in Parlamentul Romaniei versus asumarea unei raspunderi a Guvernului in fata Parlamentului, si deci impunerea unei decizii politice. In acelasi context este nevoie de un proces de comunicare publică eficienta a avantajelor si dezavantajelor regionalizarii, pentru a inlatura teama populatiei generata de lipsa de cunoastere a acestui proces.

Oportunitățile majore specifice României, care ar putea fi valorificate prin procesul de regionalizare.

,,Agenda Teritorială a Uniunii Europene 2020 – Spre o Europă inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii, compusă din regiuni diverse” (ATUE 2020), adoptată în 19 mai 2011, reafirmă drept obiectiv comun al UE coeziunea teritorială.

Una dintre oportunitatile Romaniei in contextul noii alocari financiare europene din pachetul legislativ referitor la Politica de Coeziune pentru perioada 2014-2020, constă intr-o relativ mai bună absorbție a fondurilor europene, dar si un imbold în ceea ce privește prevenirea și reducerea decalajelor inter- și intra-regional.

Dacă nu va începe odată cu exerciţiul financiar european 2014-2020, regionalizarea nu va accelera, ci va încetini absorbţia fondurilor europene.

Oportunitătile pe care le oferă regionalizarea se concretizează într-o absorbţie mai facilă a fondurilor europene, însotită de posibilitatea proiectării unor planuri de dezvoltare la nivel major, concomitent cu o reducere a clientelismului politic, a coruptiei si eficientizarea unui aparat de stat greoi, supradimensionat, bugetofag.

Delegarea unor competente decizionale nivelelor locale reduce centralismul exagerat si introduce un echilibru mai mare între diferitele institutii ale statului. Regionalizarea este o cale de a face guvernarea mai receptivă şi mai eficientă.

Regionalizarea e necesară pentru a asigura capacităţi de dezvoltare României. Un stat functional implică o reală descentralizare: unităti administrative mai mari, cu resurse mai multe, capabile de intiative serioase. 

Guvernanta multi-nivel in context european se plaseaza in stransă legătură cu procesele de regionalizare si descentralizare. Aplicarea celor 5 principii ale bunei guvernante (transparenta, responsabilitatea, participarea, eficienta si subsidiaritatea) reprezinta garantia democratiei, consacrand necesitatea parteneriatului la procesul decizional intre actorii locali/regionali si autoritatile centrale la derularea programelor de dezvoltare.

Un proces optim de regionalizare, fundamentat pe principiile bunei guvernante, va favoriza:

(a) creşterea eficienţei administraţiei în dezvoltarea unor politici pentru dezvoltarea la nivel regional şi local (primordial, prin redistribuirea responsabilităţilor şi funcţiilor administrative între guvernarea centrală şi regională, respectiv prin raţionalitatea gestionarii si alocarii resurselor la nivelul actorilor locali/regionali);

(b) stimularea unei societăţi civile informate, organizate si active în sensul implicarii acesteia în sfera publică, respectiv pentru a se asigura că descentralizarea nu se produce strict în beneficiul unor „elite locale”;

(c) oferă oportunităţi acelor sectoare marginalizate la nivel central însă esenţiale pe plan local şi o mai mare transparenţă şi responsabilitate, ducând la o mai eficientă alocare a fondurilor;

(d) modernizarea reală a administraţiei publice din România prin impunerea principiilor de: Transparenţă, Răspundere individuală şi valorizarea competenţei, Responsabilitate şi încredere reciprocă, Eficienţă şi eficacitate, Sustenabilitatea deciziilor.

Capacitatea de definire a nevoilor, capacitatea de a formula politici publice şi de a le implementa va contribui la succesul dezvoltării unei regiuni. De modul în care structurile regionale de conducere vor utiliza resursele, vor stabili strategii, obiective, planuri de acţiune care să utilizeze optim resursele specifice ale fiecărei regiuni, va depinde reusita regionalizarii.

Avantajele competitive care îndreptățesc judetul Bacău în a primi, prin delegare, cel puțin una din competențele cuprinse în Memorandumul adoptat de Guvern privind regionalizarea și care să conducă la o guvernare regională performantă.

Programul de Guvernare 2013-2016 oferă, în capitolul „Dezvoltare şi administrație”, obiectivele referitoare la competenţele ce urmează a fi exercitate de viitoarele regiuni. Poate fi Bacăul capitala viitoarei regiuni Nord-Est? Poate si trebuie sa fie! 

 Bacăul poate contribui la dezvoltarea economică a regiunii, avand deja un centru de afaceri consolidat optim pentru mediul de afaceri regional - Centrul de Afaceri şi Expoziţii „Mircea Cancicov” Bacău situat în partea de Vest a Municipiului Bacău, pe Calea Dr. Alexandru Safran nr. 145, strada care continua DN 11, ce leagă Municipiul Bacău de Oneşti - http://caebacau.ro ;

 Bacăul este capabil sa asigure gestionarea fondurilor europene la nivel regional, gradul de absorbtie al fondurilor europene a evoluat foarte rapid in ultimii ani, asa incat, in prima jumatate a anului 2012, judetul Bacau se afla in fruntea judetelor Regiunii Nord-Est. Bacaul are, pe lângă experiența administrativă prin proiectele realizate la Primăria Bacău și fondurile europene atrase până acum, și recunoașterea internațională de care se bucură la nivel european Primarul Municipiului Bacau – Romeo Stavarache - raportor din partea Comitetului Regiunilor (CoR) pentru Fondul de Coeziune 2014 – 2020 și vicepreședinte al CoR;

 Bacăul este pregatit pentru gestionarea şi modernizarea infrastructurii de interes regional cu privire la transportul rutier, feroviar, aerian, avand avantajul de fi cel mai important nod rutier si feroviar din regiunea Nord-Est: prin construirea liniei ferate de mare viteza Nadlac – Arad – Timisoara – Deva – Sibiu – Brasov – Bacau , care va traversa practic centrul Romaniei de la Vest la Est pe un aliniament nou, in continuarea proiectului european al unei linii ferate de mare viteza Paris – München – Budapesta, si a liniei ferate de mare viteza Bucuresti – Ploiesti – Focsani - Bacau – Suceava (Iasi), in paralel cu o autostrada, pe un aliniament nou Bacau – Onesti – Tg. Secuiesc – Brasov va permite racordarea centrului Moldovei la centrul Romaniei si la coridorul european IV TEN. Totodata, Bacaul detine un aeroport internațional - Aeroportul International "George Enescu" Bacau, destinat atat traficului civil de calatori si marfa cat si celui militar - http://www.bacauairport.ro ;

 Bacăul este apt pentru gestionarea infrastructurii de sănătate şi asistență medicală la nivel regional – avand in patrimoniu Spitalul Judetean de Urgenta Bacau - http://www.sjubc.ro/ , cu medicină de înaltă performanță, spital de nivel zonal, deservind si judetul Neamt, Spitalul Municipal Bacău, primul spital public la standarde europene construit în România după Revoluție, precum si spitale pe specialitati medicale: pediatrie, pneumofiziologie, etc.;

 Bacăul poate asigura promovarea obiectivelor de turism de interes regional, el insusi detinand importante resurse ce constau in peisaje naturale, monumente istorice, muzee, case memoriale, localitati pitoresti si renumite statiuni balneare si climaterice, asigurand promovarea acestor resurse prin proiectul “Dezvoltarea și consolidarea turismului în Municipiul Bacău prin promovarea oportunităților locale”, implementat și cofinanțat prin Programul Operațional Regional;

 Bacăul are capacitate in amenajarea teritoriului la nivel de regiune, avand deja acumulata experienta administrativa in elaborarea si aplicarea Planului de Amenajare a Teritoriului Judeţean Bacău şi a Strategiei de Dezvoltare a Judeţului Bacău, la nivelul Consiliului Judetean Bacau - http://www.csjbacau.ro/p_plan-amenajare.html ;

 Bacăul poate asigura dezvoltarea învățământului preuniversitar tehnic şi profesional la nivel regional, precum şi a învățământului superior, avand unitati de invatamant universitare acreditate la nivel national, precum Universitatea „Vasile Alecsandri” si Universitatea ,,George Bacovia” din Bacău, promotoare a programelor internationale: ERASMUS, Scoala internatională de vară;

 Bacăul are expertiza elaborarii unor programe de interes regional pentru dezvoltarea agriculturii în vederea încurajării accesului produselor româneşti pe piețele interne si externe, inclusiv prin crearea de branduri regionale, avand experienta brandului “FABRICAT ÎN BACĂU”, creat de Primaria Municipiului Bacau si Camera de Comert Bacau, care a adus în prim plan producătorii şi creatorii autohtoni, punând accent pe recunoaşterea valorilor judetului Bacău şi prezentarea ofertei de produse şi servicii a întreprinzătorilor băcăuani;

 Bacăul are responsabilitatea gestionarii programelor de protecție socială la nivel regional, avand in vedere contextul economic care plaseaza Modova ca una dintre cele mai sarace regiuni din Romania, campioana la numarul de solicitanti si beneficiari ai prestatiilor sociale, cca.40% din numarul populatiei. In acest sens, Judetul Bacau a fost un actor principal al Planului regional de acţiune pentru ocuparea forţei de muncă şi incluziune socială 2011 – 2013, al Regiunii nord-est http://www.fsenordest.ro/BIBLIOTECA/PRAO_2011.pdf ;

 Bacăul asigura in prezent protecția mediului la nivel regional, intrucat Agenția Regionala de Protecția Mediului pentru Regiunea 1 – ARPM Nord - Est, are sediul la Bacău, fiind reorganizata ca Agenția Județeană pentru Protecția Mediului (AJPM). Bacaul are experienta elaborarii si implementarii “Planului Local de Actiune pentru Protectia Mediului” la nivel judetean, beneficiind de asistenta tehnica si financiara prin colaborari intre Ministerul Apelor si Protectiei Mediului si ministerele de resort din Olanda si Danemarca, precum si a Master-Planului Sistem de Management integrat al deşeurilor solide, finantat prin POS Mediu ;

 Bacăul este pregatit pentru gestionarea situațiilor de urgență la nivel regional prin crearea unui sistem regional de intervenție, benefiicind in prezent de Centrul zonal de pregatire de Protectie Civila Bacau si de Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă „Maior Constantin Ene” al judeţului Bacău, care gestioneaza Planul de analiză și acoperire a riscurilor de pe teritoriul județului Bacău;

 Bacăul este promotor al sportului de performanță – avand in curs de finalizare Sala Polivalenta a Sporturilor din Bacau, cu 6000 de locuri in tribune, care va putea fi extinsa pana la 8000 de locuri, ce permit organizarea unor competiții de anvergură internațională cum sunt cele de tenis, fotbal în sală, handbal, volei sau baschet ;

 Bacăul este vioara intai a dezvoltarii culturale la nivel regional – avand un centru cultural de nivel european: Centrul de Cultură International „George Apostu” Bacau, ce asigură condiţii ideale de realizare, descoperire şi contemplare a artei contemporane, dar si Centrul Cultural „Rosetti-Tescanu-George Enescu” Tescani, Bacau, organizator al Taberei Internationale de la Tescani. Instituţii de cultură ale judeţului ce merita apreciate sunt: Teatrul dramatic "Bacovia", Muzeul de istorie, Muzeul de artă, Muzeul de ştiinte naturale, Biblioteca judeţeană, , Casa memorială George Bacovia, Filarmonica, Galeriile de artă.

 Bacăul are o puternică experientă in gestionarea fondurilor europene, a initiat constituirea Asociatiei de Dezvoltare Intercomunitara Nord-Est, aprobata de Consiliul pentru Dezvoltare Regionala, a primit statutul de pol national de dezvoltare urbana, a semnat primul contract de finantare pe Programul Operational Regional, fiind initiatorul utilizarii banilor europeni pentru reabilitarea termica a blocurilor de locuit, acceptat de Uniunea Europeană prin POR, si un candidat redutabil in obtinerea statutului de capitală a Regiunii Nord-Est.

COMUNITATEA DE ADVOCACY

Cătălin Gaman         Virginia-Smărăndiţa Brăescu         Robert-Ionuţ Chiriac

http://comunitateadeadvocacy.wordpress.com

Comunicat de presă privind audierea publică cu tema „Regionalizarea României - între pericole şi oportunităţi?“

Comunicat de presă

privind audierea publică de la Cluj – Napoca, din 28 martie 2013, cu tema

„Regionalizarea României - între pericole şi oportunităţi?“

România se pregăteşte să intre într-un proces de reorganizare administrativă, care va afecta, într-un fel sau altul, pe fiecare cetăţean. Comunitatea de Advocacy a ales să nu rămână pasivă „la acest moment de importanţă istorică pentru România” si va contribui la stabilirea conceptului de regionalizare prin participarea la audierea publică „Regionalizarea României - între pericole şi oportunităţi?“, care va avea loc în data de 28 martie 2013, la Cluj - Napoca.

Pentru acest eveniment, reprezentanţii Comunităţii de Advocacy vor transmite în scris o opinie referitoare la reorganizarea administrativă a ţării, în care vor prezenta, cu argumente, cum poate fi folosită regionalizarea pentru rezolvarea problemelor majore ale României, ce oportunităţi apar prin regionalizare şi cum să se împartă puterea între judeţele dintr-o regiune.

Considerăm că şi noi, ca reprezentanţi ai grupurilor societăţii civile organizate din judeţul Bacău, putem influenţa decizia Guvernului cu privire la modul în care vor fi concepute structurile funcţionale la nivelul regiunilor. În acest moment, considerăm că implicarea preşedintelui Consiliului Judeţean Bacău, a primarilor din municipiile, oraşele şi comunele din judeţul Bacău, precum şi a reprezentanţilor de patronate, sindicate, din mediul de afaceri şi nonguvernamental, a cetăţenilor din judeţul Bacău, este esenţială şi determinantă pentru viitorul judeţului nostru în structura regională, mai ales că a fost adoptată decizia prin care 13 competenţe naţionale vor fi delegate în teritoriu, conform memorandumului privind regionalizarea. 

Reprezentanţii Comunitatii de Advocacy încurajează aceste instituţii şi pe liderii lor să reprezinte interesele comunităţii prin participarea la audierea publică de la Cluj - Napoca, cel puţin cu o opinie scrisă, transmisă până la data de 25 martie 2013, ora 17, la adresa regio@advocacy.ro.

Toți cei interesați pot afla informații despre audierea publică națională la adresa www.advocacy.ro.

O comisie de experți va prelua toate opiniile scrise, va redacta un raport sinteză care va fi transmis Guvernului și va fi adus la cunoștința opiniei publice. Din comisia de experți fac parte Vasile Surd - prof.univ.dr. emerit al Facultății de Geografie din cadrul Universității Babeș Bolyai Cluj-Napoca, Vasile Dâncu - președintele Institutului Român pentru Evaluare și Strategie, Dorel Șandor - consultant independent, Șerban Țigănaș - președinte al Ordinului Arhitecților din România, Simona Fiț - consultant în transparență decizională Academia de Advocacy.

Detalii despre implicarea Comunității de Advocacy în procesul de regionalizare a României: Specialişti in activitatea de lobby: Cătălin GAMAN, Virginia – Smărăndiţa BRǍESCU, Robert – Ionuţ CHIRIAC
http://comunitateadeadvocacy.wordpress.com
E-mail: comunitateadeadvocacy@gmail.com

PROMOTION - Puterea exemplului personal

Dragi prieteni,

Incepand cu 1 februarie 2013, lansam provocarea pentru toti prietenii din tara si din diaspora! Va provocam la PROMOTION ca sa oferim cat mai multe zambete! Oferim in fiecare luna un cadou... o invitatie la un eveniment, o carte, o revista, un CD, o sedinta de coaching, o conferinta, un curs, un workshop etc... pentru primii 5 prieteni care accepta provocarea si care, la randul lor, vor posta anuntul pe blogurile personale si pe paginile lor de Facebook si vor oferi la alti 5 prieteni un cadou firesc din experienta si preaplinul lor!

PROMOTION - Puterea exemplului personal!
PROMOTION - Inspiram pe cei din jurul nostru si-i ajutam sa se autodepaseasca!
PROMOTION - Din dragoste de viata si respect pentru noi insine si tot ce ne inconjoara!

Asteptam propunerile voastre de colaborare si ideile voastre creative pe e-mail, la adresa asociatiactcm.onesti@gmail.com .

http://mediereaintegrativa.blogspot.ro

JOIN & ENJOY! CONNECT & INSPIRE!

Echipa CTCM