Entitati private si ONG-uri in rol de Organisme Intermediare

Perspectivele teritoriului Uniunii Europene si instrumentele de implementare a politicii de coeziune in perioada 2014-2020 au fost discutate joi, 15 decembrie, in cadrul Conferintei Coeziune teritoriala si competitivitate in contextul Strategiei Europa 2020 - Contributii nationale la dezbaterea europeana privind conceptul de coeziune teritoriala, organizata de Ministerul Dezvoltarii Regionale si Turismului, in colaborare cu Ministerul Afacerilor Europene.

Perioada de programare 2014-2020 aduce o serie de noutati pentru statele membre ale Uniunii Europene, cele mai importante fiind:

• concentrarea fondurilor pe cele 11 obiective tematice si prioritati de dezvoltare ale Strategiei Europa 2020;

• impunerea unor conditionalitati statelor membre pentru accesarea si cheltuirea fondurilor comunitare;

• programarea intr-un singur document strategic la nivel european – Cadrul Strategic Comun;

• introducerea la nivelul fiecarui stat membru a unui cadru unic de implementare a instrumentelor structurale, printr-un contract de parteneriat cu Comisia Europeana;

• introducerea unor programe operationale multi-fond;

• delegarea atributiilor de implementare a instrumentelor Politicii de Coeziune catre administratiile locale, ONG-uri sau alte entitati.

Leonard Orban, Ministrul Afacerilor Europene, a subliniat ca exercitiul financiar 2014-2020 va fi o oportunitate majora pentru Romania, cheltuirea fondurilor comunitare fiind un instrument de crestere economica si de aducere a unui spor de competitivitate. Experienta exercitiului financiar curent va fi un atu in pregatirea pentru perioada financiara 2014-2020, care va incepe cu elaborarea in prima parte a anului 2012 a documentului “Cadrul Strategic de Dezvoltare a Romaniei pe perioada 2014-2020”. Acesta va incorpora directiile nationale de dezvoltare ale Romaniei si va reprezenta un punct de plecare pentru cresterea economica a Romaniei. 

Ministrul Orban a evidentiat si importanta dezvoltarii unui contract de parteneriat intre Comisia Europeana si statele membre, care va defini modul in care vor fi structurate programele operationale si care va presupune o consultare cat mai larga cu actorii guvernamentali, non-guvernamentali si intreaga societate civila. 

Totodata, Leonard Orban s-a referit la limitarile inca prezente in sistemul de gestiune al fondurilor comunitare si care tin de cadrul institutional, solicitand solutii inovatoare, in care sa fie angrenati actori din mediul privat, ca intermediari intre autoritatile de management si beneficiarii fondurilor structurale si care sa se implice activ in mecanismul gestiunii fondurilor. 

In privinta noilor propuneri legislative privind politica de coeziune pentru perioada 2014-2020, Tomas Hannel, profesor la Universitatea Tehnica din Helsinki, a facut referire la introducerea regiunilor de tranzitie, cu un PIB/loc intre 75 si 90% din media europeana. Dl. Hannel a evidentiat necesitatea concentrarii sprijinului financiar in regiunile mai putin dezvoltate si regiunile de tranzitie, propunerea fiind favorabila Romaniei, ale carei regiuni se incadreaza in categoria celor mai putin dezvoltate, exceptie facand regiunea Bucuresti Ilfov, considerata regiune de tranzitie. 

Abordarea integrata a actiunilor structurale in perspective viitoarei perioade de programare a fost adusa in discutie si de Irina Nichifor, expert la Directia Generala – ACIS din cadrul MAEur, care a facut referire la una dintre cele mai importante schimbari si anume finantarea multi-fond a programelor operationale in perioada 2014-2020.

Pentru mai multe detalii privind noutatile perioadei de programare 2014-2020, click aici. 

Anamaria Ravar
www.fonduri-structurale.ro